Stiri medicale

"Asuma-ti sa fii sanatos!": Preventia cancerelor digestive

2017-06-19 11:37:49

O analiza Organizatiei Mondiale a Sanatatii a incidentei cancerelor digestive a evidentiat ca in Romania cancerul colorectal este situat pe locul 4, cancerul gastric pe locul 6, cancerul pancreatic pe locul 10 si cancerul hepatic pe locul 12.



Pe de alta parte, predictia pentru anul 2030 arata ca incidenta tuturor acestor cancere va creste, pentru cel colorectal cu aproximativ 2000 cazuri, pentru cel gastric cu aproximativ 800 de cazuri, cel pancreatic cu 600 de cazuri, iar cancerul hepatic cu aproximativ 400 de cazuri.



Experienta Clinicii de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenta Bucuresti arata ca o proportie semnificativa a pacientilor cu neoplazii abdominale se prezinta in stadii avansate ale bolii, in care tumora nu numai ca este simptomatica, dar frecvent prezentarea se face pentru o complicatie a bolii. Data fiind morbiditatea semnificativa asociata unor rezectii chirurgicale extensive pentru tumori avansate locoregional, a scaderii calitatii vietii si a supravietuirii reduse pe termen lung, consider ca este foarte important ca in Romania sa fie implementate, la nivel national, tehnicile de preventie si screening al neoplaziilor gastrointestinale.



Fara dubiu, politicile de sanatate publica trebuie conduse in aceasta directie, pentru a urma exemplele statelor cu grad mare de dezvoltare socio-economica (Marea Britanie, Japonia, Olanda, Norvegia, etc.).



Tabelul I: Principalii factori de risc generali, care pot fi modificati, pentru a preveni aparitia cancerelor in populatia generala.



Factor de risc

Cancerele asupra carora efectul este dovedit



Masuri de preventie

Fumatul

Esofag, pancreas, ficat, stomac, colon, rect

Oprirea fumatului – beneficii observabile imediat.

Activitate fizica redusa

Colon, ficat, pancreas, stomac

Efectuarea de exercitii fizice

Excesul ponderal

Esofag, stomac, colon, rect, ficat, vezicula biliara, pancreas,

Scaderea ponderala

Consumul crescut de carne rosie

Colon, rect

Moderarea consumului

Prezenta diabetului zaharat

Ficat, pancreas, colon

Tratarea corespunzatoare a diabetului zaharat

Aportul crescut de Calciu

Rol protectiv pentru polipii adenomatosi si pentru cancerul colonic distal.

Suplimentele cu calciu sunt recomandate American College of Gastroenterology pentru preventia primara sau secundara a polipilor colonici.

Consumul crescut de alcool

Esofag, rect, ficat,

Limitarea consumului de alcool

Infectia cu virus hepatitic B sau C

Ficat

Tratamentul infectiei virale


Se estimeaza ca aproximativ 50% din imbolnavirile de cancer pot fi prevenite.



Un studiu publicat in revista Lancet in 2005 a identificat noua factori de risc, care pot fi modificati, responsabili de 35% din decesele prin cancer la nivel global: fumatul, consumul de alcool, consumul scazut de fructe si vegetale, obezitatea, inactivitatea, sexul neprotejat, poluarea aerului urban, utilizarea combustibililor fosili si injectiile contaminate din mediul spitalicesc.



Cautarea unei boli la o persoana fara simptome se numeste screening. Scopul screening-ului este de a diagnostica cancerul in stadiu incipient, atunci cand sansele de vindecare sunt semnificativ mai mari oferind astfel, pacientilor sansa la o viata mai lunga si cu o calitate mai mare. Cu toate ca schimbarea stilului de viata, cu promovarea celui sanatos, prezinta impact in populatia generala, screeningul si-a dovedit eficienta doar pentru unele localizari ale cancerelor sau pentru subgrupuri de pacienti, cu risc mai mare de a dezvolta boala.


Cancerul esofagian

Screeningul pentru cancer esofagian nu este recomandat in populatia generala, dat fiind ca nici o metoda de screening nu a dovedit o diminuare a mortalitatii prin cancer esofagian in populatia cu risc mediu de a dezvolta aceasta boala.


Factorii de risc implicati in aparitia cancerului esofagian sunt: prezenta bolii de reflux gastroesofagian, esofagul Barrett, excesul ponderal. Subgrupul de pacienti diagnosticati cu esofag Barrett trebuie monitorizati cu atentie, utilizand pentru aceasta endoscopia digestiva superioara.



Stadiile avansate de boala, in care se prezinta o proportie semnificativa de pacienti sunt reflectate de managerizarea in cadrul Spitalului de Urgenta, pe parcursul ultimei luni a doua cancere esofagiene cu invadare extensiva mediastinala, intr-un caz fiind invadata artera aorta, cu hemoragie digestiva secundara.


Cancerul gastric

Cancerul gastric este una dintre cele mai frecvente neoplazii la nivel global. Cu toate acestea, exista diferente semnificative intre diferitele regiuni, utilitatea screeningului dovedindu-se doar in tarile cu incidenta foarte mare a bolii (de exemplu Japonia, Korea, Venezuela, Chile). in Japonia screeningul este recomandat la toata populatia de peste 50 de ani, prin tranzitat baritat cu dublu contrast – anual, sau endoscopie digestiva la fiecare 2-3 ani. In Korea screeningul se face la toate persoanele de peste 40 de ani, prin endoscopie digestiva la fiecare 2 ani. In tarile cu risc mediu de aparitie a bolii, screeningul este recomandat in cadrul subgrupelor de pacienti cu risc crescut, cum ar fi cei cu adenoame gastrice, anemie pernicioasa, metaplazie intestinala, polipoza adenomatoasa familiala, sindrom Lynch, sindrom Peutz-Jeghers, sau sindromul polipozei juvenile.



O analiza a 78 de pacienti cu cancer gastric, managerizati in Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti pe parcursul a 18 luni, a evidentiat o varsta medie pentru acestia de 67,7  - 12,7 ani. 24 (30.8%) pacienti au prezentat stadiul IV de boala, 11 (14.1%) stadiul IIIA, 10 (12.8%) stadiul IIIB, 9 (11.5%) stadiul IIIC, (11.5%) stadiul IIA, 5 (6.4%) stadiul IB, si 4 (5.1%) stadiul IA.


Cancerul pancreatic

Screeningul populatiei generale pentru cancer pancreatic nu si-a dovedit eficienta. Data fiind agresivitatea marcata a acestei boli, cu o rata de supravietuire la 5 ani de aproximativ 6%, tot mai multe grupuri de cercetatori incearca sa identifice subgrupele populationale cu un risc mai mare de a dezvolta aceasta boala si in cadrul carora screeningul sa poata fi efectuat cu succes.



Aproximativ 10-15% din adenocarcinoamele pancreatice ductale sunt atribuibile unor cauze genetice:


Cancerul pancreatic familial – definit ca 2 rude de gradul I cu cancer pancreatic.

Sindroame genetice asociate cu cresterea riscului de cancer pancreatic: (a) Cancer de san sau ovar ereditar (BRCA2, BRCA1, PALB2); (b) Sindrom Peutx-Jeghers (STK11); (c) polipza adenomatoasa familiala (APC); (d) cancerul colorectal ereditar nonpolipozic – sindromul Lynch II; (e) pancreatita ereditara (PRSS1, SPINK1); (f) sindromul ataxie telangiectazie (ATM); (g) sindromul Li-Fraumeni (p53).


Prin screening, la acesti pacienti cu risc crescut de boala, se pot identifica atat forme de cancer invaziv, cat si leziuni precanceroase, de tipul neoplaziei pancreatice intraepiteliale sau neoplasmului mucinos papilar intraductal. Screeningul poate fi facut anual prin Imagistica prin Rezonanta Magnetica sau ecografie endoscopica. Screeningul poate fi inceput la varsta de 50 de ani, sau cu 10-15 ani mai devreme fata de varsta celei mai tinere rude cu cancer pancreatic.


O analiza a 163 de pacienti cu cancer pancreatic, managerizati in Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti pe parcursul a 20 de luni, a aratat ca 1% dintre pacienti prezentau stadiul I de boala, 34,3% stadiul II, 24,2% stadiul III si 40,4% stadiul IV. Interventia chirurgicala cu viza radicala a putut fi efectuata la 48 dintre acesti pacienti.


Carcinomul hepatocelular

Hepatopatia cronica (de tipul cirozei, infectiei cu virus hepatitic B sau C, prin abuz de alcool, diabetul zaharat, excesul ponderal) reprezinta un factor de risc major pentru dezvoltarea carcinomului hepatocelular. Supravegherea acestor pacienti, permite identificarea formatiunilor tumorale mai mici de 2 cm, pentru care prognosticul este semnificativ mai bun. Screeningul acestor pacienti poate fi facut prin ecografie hepatica sau prin combinarea ecografiei cu dozarea alfa-fetoproteinei serice, la fiecare 6 luni.



Cancerul colorectal

Cancerul colorectal reprezinta una dintre patologiile in care screeningul populatiei generale si-a dovedit pe deplin utilitatea. Prin screening pot fi identificate leziunile premaligne (polipii colonici) sau cancerele asimptomatice, aflate in stadiu incipient. Evidenta actuala arata ca prin implementarea screeningului pentru cancer colorectal la nivel national se scade mortalitatea cauzata de aceasta boala.



Incepand cu varsta de 20 de ani, fiecare individ trebuie evaluat prin anamneza si clasificat in functie de prezenta factorilor de risc, in risc mediu sau crescut de a dezvolta cancer colorectal.



Pacientii cu risc crescut sunt: (a) istoric personal de cancer colorectal sau polip adenomatos; (b) sindroame genetice ce predispun la cancer colorectal (polipoza adenomatoasa familiala, cancer colorectal ereditar nonpolipozic); (c) prezenta unei rude de gradul unu cu cancer colorectal diagnosticat < 60 ani; (d) doua rude de gradul unu cu cancer colorectal diagnosticat la orice varsta; (e) boala inflamatorie intestinala. Acesti pacienti beneficieaza de recomandari specifice fiecarui subgrup, dar screeningul trebuie facut frecvent si cu mijloace de investigatie performante, dat fiind riscul semnificativ de a dezvolta un cancer colorectal.


Pacientii cu risc mediu beneficiaza de screening incepand cu varsta de 50 de ani si pana la varsta de 75 de ani.



Screeningul poate fi facut astfel:

(a) colonoscopie la fiecare 10 ani;

(b) colonoscopie virtuala (prin Computer Tomografie) la fiecare 5 ani; 

(c) testarea imuno-chimica a materiilor fecale, o singura proba pe an; 

(d) testarea ADN-ului fecal, la fiecare 3 ani;

(e) testarea sangerarilor oculte in materiile fecale, trei probe anual; sigmoidoscopie anual plus testarea materiilor fecale cu unul din testele de mai sus.



O analiza a 620 de pacienti cu cancere de colon, managerizate in Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti pe parcursul a 5 ani, a relevat ca 275 (44,7%) dintre pacienti s-au prezentat pentru o complicatie a bolii. Acest subgrup de pacienti, cu cancer ocluziv, hemoragic sau perforat au prezentat o rata mai mare a complicatiilor postoperatorii (32,4% versus 20,3%) si a mortalitatii la 30 de zil (3,6% versus 1,8%).


Concluzii

O proportie semnificativa a cancerele gastrointestinale poate fi prevenita printr-un stil de viata sanatos. Screeningul este eficient in majoritatea acestor neoplazii, atat pentru populatia generala (cancerul colorectal), dar mai ales pentru subgrupele de pacienti cu risc crescut de a dezvolta aceste boli.


 



 


 


 


 


 


 


 


 


 


 


 


 


 


Prof. Univ. Dr. Mircea Beuran, FACS


Presedintele Senatului Universitar, Directorul Departamentului 10 Chirurgie, Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti

Seful Clinicii de Chirurgie, Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

 

Sursa: Doctor.ro

Vizualizari: 163
Copyright Doctor.ro 2017 - Toate drepturile rezervate Doctor.ro