Stiri medicale

Inovatii terapeutice din neurologia mondiala

2017-10-05 15:56:30

Peste 200 de medici specialisti si cercetatori stiintifici aduc in dezbatere cele mai recente solutii si inovatii terapeutice din neurologia mondiala.


Neurorecuperarea, o permanenta provocare a cercetarii stiintifice medicale


Tulburarile de memorie, functiei executive, vorbire, perceptie spatiala, atentie, calcul si praxie, intr-un cuvant tulburari cognitive, reprezinta consecinte frecvent intalnite dupa o leziune cerebrala dobandita, in particular dupa un accident vascular cerebral (AVC) sau o leziune cerebrala traumatica (TBI), dar si ca efect al bolilor Alzeihmer sau Parkinson, ramanand o cauza majora de dizabilitate.


In acest context, atat cercetarea fundamentala, cat si neurologia clinica urmaresc cu predilectie imbunatatirea substantiala a calitatii vietii pacientului, acordand un interes crescut pentru ceea ce se numeste astazi , neurorecuperare sau neuroreabilitare.



Neurorecuperarea, ce vizeaza in ansamblul sau, recuperarea fizica, cognitiva si emotionala ale pacientilor, reprezinta una dintre temele principale care vor fi dezbatute anul acesta la cel de-al XIII-lea Congres al Societatii pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplasticitatii (SSNN) ce se va desfasura in perioada 5-8 octombrie, in Rodos, Grecia. Manifestarea stiintifica va reuni aproximativ 200 de neurologi din 11 tari (SUA, Rusia, Germania, Polonia, Israel, Austria, Suedia, Ucraina, Uzbekistan, Kazahstan si Romania).


Evenimentul este organizat de catre Societatea pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplasticitatii in parteneriat cu Institutul de cercetare si diagnostic RoNeuro din Cluj Napoca, Societatea Romana de Neurologie, Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” din Cluj si Academia de stiinte Medicale din Romania.


„in cadrul manifestarii stiintifice vor fi  prezentate cele mai noi abordari la nivel mondial in ceea ce priveste tratarea afectiunilor neurologice si in special modalitatea de neurorecuperare a pacientilor ce are ca principal obiectiv imbunatatirea substantiala a calitatii vietii acestora. Neuroplasticitatea si neuroreabilitarea, care par a fi doi termeni stiintifici interesanti doar pentru lumea medicala de specialitate, sunt in realitate, cele doua proiectii, parte extrem de importanta a medicinei regenerative, care ne vizeaza in ansamblu, pentru ca sanatatea si tratamentele inovatoare dedicate acesteia sunt raportorii nostri esentiali pe parcursul intregii vieti” a declarat prof. dr. Dafin Muresanu, presedintele SSNN, organizatorul Congresului. 



Prelegerile sunt sustinute de cercetatori de elita din Israel, Suedia, Germania, SUA, Polonia, Rusia, Austria si nu in ultimul rand, din Romania. De la primul eveniment de acest gen, organizat in  2005, și pana acum, peste 2.500 de neurologi au luat parte la aceste congrese. 


Modificarea stilului de viata, cea mai eficienta metoda de preventie

Afectiunile neurologice continua sa ia amploare la nivel mondial, numarul tot mai mare al imbolnavirilor fiind astazi principalul generator de ingrijorare in politicile de sanatate din intreaga lume, cercetarea stiintifica medicala neurologica fiind intr-un perpetuu asediu al provocarilor. in egala masura, preocuparile cercetatorilor sunt axate pe tratamente inovative comparabile unui diagnostic cat mai realist, metode interventioniste simplificate si in acelasi timp pe scheme terapeutice moderne ce vizeaza recuperarea pacientului si imbunatatirea substantiala a calitatii vietii acestuia.



Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, anual, in intreaga lume, aproximativ 10 milioane de oameni sufera un traumatism cranio-cerebral, iar alti 15 milioane sufera un accident vascular cerebral, in timp ce bolile Parkinson si Alzheimer afecteaza astazi 6,3 milioane, respectiv 25 de milioane de persoane.


“Dincolo de cauzele genetice care conduc in anumite cazuri catre aceste boli neurologice, in prevenirea acestor afectiuni trebuie controlati, pe cat posibil, factorii de risc care conditioneaza aparitia imbolnavirilor (stresul, factorii de mediu, fumatul, consumul bauturilor alcoolice sau de droguri, sedentarismul sau o alimentatie necorespunzatoare) si sa recurgem la cea mai eficienta metoda de preventie, modificarea stilului de viata” a precizat prof.dr.Dafin Muresanu.



Nivelul provocarilor pe care sistemul nervos trebuie sa le suporte este intr-o continua crestere. O demonstreaza cifrele oficiale care arata ca 1 european din 3 are probleme sau sufera de afectiuni neurologice si psihiatrice, de la insomnie pana la dementa. Cu toate ca nu reprezinta decat 2% din greutatea corpului omenesc, creierul e irigat cu 20% din totalul sangelui ce hraneste organismul, consuma 14% din totalul oxigenului inghitit de organism si 16% din totalul glucozei, cea care aduce energie. Potrivit specialistilor, un stil de viata sanatos coroborat cu activitati fizice si intelectuale zilnice, dar si cu o alimentatie sanatoasa pot consolida scutul de protectie al creierului si implicit evitarea imbolnavirii acestuia


Traumatismele cranio cerebrale genereaza cele mai frecvente tulburari

In ansamblul lor, tulburarile cognitive se manifesta prin modificarea capacitatii de gandire si a memoriei pacientului, in sensul deteriorarii acestora, fata de un nivel anterior de functionare. Acestea isi pot produce efectele fie in contextul imbatranirii normale fiziologice, fie in momentul aparitiei unor boli. in cazul traumatismelor cerebrale, tulburarile cognitive (atentie, memorie, limbaj, perceptie), afective si comportamentale sunt cele mai frecvente si importante cu care se confrunta acesti pacienti, ele avand un impact deosebit si asupra famililor si a societatii. Aceste deficite determina o dependenta sociala a bolnavilor, chiar in absenta unor disabilitati fizice, afectand capacitatea de munca, relatiile familiale, activitatile zilnice. in acest context, recuperarea neuropsihologica este esentiala. Pentru unii pacienti, traumatismul cranian reprezinta debutul unei boli care dureaza toata viata. De aceea un management adecvat presupune existenta unor echipe multidisciplinare( neurolog, psiholog, kinetoterapeut, logoped etc) care sa asigure un tratament individualizat, iar pregatirea specialiștilor in acest domeniu este necesara.



Organizatia Mondiala a Sanatatii preconizeaza ca pana in anul 2020, accidentele rutiere, principala cauza a traumatismelor cerebrale, vor fi al treilea mare contributor la povara globala a bolii si dizabilitatii, dupa bolile cardiovasculare si depresie. in Europa 1,6 milioane de pacienti sunt internati anual , cu diagnostic de traumatism cranian, iar dintre acestia 66.000 decedeaza. Aproximativ 11,5 milioane de europeni prezinta o deficienta datorata unui traumatism cranian. Desi impresionante, aceste cifre subestimeaza magnitudinea problemei, ele bazandu-se doar pe datele oferite de cazurile internate in spital.


Tratamentul accidentului vascular cerebral ischemic acut

Accidentul vascular cerebral ischemic (AVC) continua sa reprezinte una dintre cele mai importante cauze de mortalitate si morbiditate din lume, in ciuda progreselor terapeutice extrem de importante inregistrate. Tratamentul specific al AVC reprezinta tratamentul fazei acute a bolii si are ca obiectiv refacerea fluxului sangvin cerebral, limitarea extinderii infarctului cerebral si salvarea neuronilor din zona de penumbra. Cuprinde terapia trombolitica, antiagreganta sau anticoagulanta in functie de cauza AVC. in termeni stiintifici, singura terapie medicamentoasa aprobata pentru tratamentul AVC este activatorul tisular al plasminogenului (rt-PA) in doza de 0,9 mg/kg intravenos, maximum 90 mg/pacient. Limitele trombolizei sunt legate in special de intervalul de timp scurs de la debutul AVC, beneficiul metodei depasind riscul ei doar daca se administreaza in primele 4,5 ore de la debutul unui AVC.



Conform studiilor clinice numarul pacientilor care trebuie tratati cu rt-PA intravenos, pentru a obtine o recuperare completa a deficitului neurologic este de 2, in primele 90 minute, ajungand la 7, in primele 3 ore, respective la 14 pacienti daca tromboliza intravenoasa se efectueaza intre 3 si 4,5 ore de la debutul AVC. Fereastra terapeutica extrem de ingusta, de maximum 4,5 ore de la debutul AVC, reprezinta una dintre limitarile terapeutice extrem de importante care restrictioneaza foarte mult accesul pacientilor la tratamentul specific al bolii, de aceea trebuie facute toate eforturile pentru ca pacientii sa ajunga intr-un centru specializat in acest interval de timp.


Recuperarea, dependenta de mai multi factori


Ingrijorator este faptul ca Romania este plasata, potrivit ultimelor statistici, in primele trei tari europene in ceea ce priveste incidenta crescuta a bolilor cerebrovasculare, precum si mortalitatea de cauza cerebrovasculara. Datele clinice raportate, privind rata de supravietuire dupa un AVC la 7 ani de la debutul bolii sunt ingrijoratoare: 16% dintre pacienti sunt institutionalizati, 20% necesita asistenta la mers, 31% necesita asistenta zilnica, iar 71% au capacitatea de lucru afectata. Specialistii considera ca, recuperarea functiilor senzitivo-senzoriale, a functiilor motorii si cognitive continua in grade variabile de timp, saptamani sau luni, dupa debutul unui AVC, constituind o noua fereastra terapeutica extrem de promitatoare. Potrivit specialistilor, recuperarea functiilor senzitivo-senzoriale, a functiilor motorii si cognitive continua in grade variabile de timp, saptamani sau luni, dupa debutul unui AVC, constituind o noua fereastra terapeutica extrem de promitatoare.


“Recuperarea pacientilor este heterogena si este dependenta de mai multi factori, cei mai importanta fiind severitatea deficitului initia si rezerva biologica a pacientului(conditionate inclusiv de varsta, prezenta comorbiditatilor). Alti factori importanti in recuperare sunt tipul de AVC, localizarea si dimensiunea leziunii ischemice, varsta pacientului, sexul, prezenta comorbiditatilor si tratamentul de recanalizare arteriala” spune prof.dr.Dafin Muresanu. Acesta subliniaza ca “toate ghidurile clinice precizeaza faptul ca recuperarea ar trebui initiata cat mai curand posibil dupa debutul AVC, de indata ce starea pacientului permite .Exista un consens conform caruia aceasta trebuie initiata in primele 2 saptamani de la debut, pentru a profita la maximum de procesele spontane de recuperare”. Chiar daca incompleta, recuperarea spontana apare in primele luni dupa AVC, cele mai importante imbunatatiri, atat ale deficitului motor cat si ale celui cognitiv, survenind in primele 3 luni de la debut. Doar aproximativ 25% dintre supravietuitorii unui


AVC sunt capabili sa se reintoarca la locul de munca. Dupa 3 luni de obicei nu se mai inregistreaza nicio imbunatatire in recuperarea spontana a deficitului motor brahial. Recuperarea functionala dupa AVC dureaza de obicei luni, in unele cazuri chiar ani si are la baza fie restaurarea functiilor neurologice pierdute, fie dobandirea unor strategii comportamentale noi care pot inlocui functiile pierdute.


„Reabilitarea dupa accidentele vasculare cerebrale, traumatismele cranio cerebrale sau vertebromedulare nu mai consta doar in terapie fizica. Acum exista tipuri speciale de training, terapie asistata de roboti, stimulare farmacologica si nonfarmacologica a creierului, in combinatie personalizata”, a reiterat prof. dr. Dafin Muresanu.


Alzheimer si Parkinson, boli cu puternic impact in tulburarile cognitive

Daca ne referim la simptomele cognitive in dementa Alzheimer, acestea se caracterizeaza printr-un debut gradat, declinul cognitiv fiind unul progresiv. in acest context cele mai frecvente sunt tulburarile de memorie care se pot defini prin incapacitatea bolnavului de a memora informatiile noi sau date despre evenimente recente, chiar daca pastreaza bine conservate amintiri dintr-un timp indepartat si chiar din copilarie. in acelasi registru al bolii Alzheimer intalnim tulburarile de limbaj cand pacientii nu-si mai gasesc cuvintele uitandu-le chiar si pe cele simple sau folosesc cuvinte fara sens ceea ce ii face pe acesti pacienti de neinteles in comunicarea cu cei din jurul lor.



Incapacitatea de a efectua diferite activitati motorii, desi aceasta functie nu a suferit modificari fizice sau tulburari ale functiilor de planificare, organizare a activitatilor, incapacitatea de a lua decizii, chiar si in situatii dintre cele mai simple sunt forme grave simptomatologice cu care se confrunta bolnavii de Alzheimer.Pe de alta parte si Boala Parkinson (BP) consta intr-o afectare complexa a creierului,implicand atat mecanisme dopaminergice,cat si nondopaminergice.



Simptomatologia senzitiva si durerea este prezenta la 40-50% dintre pacienti, iar simptomele sunt descrise ca senzatii de amorteala, furnicaturi, arsura,caldura, raceala, durere, iar disfunctia olfactiva, ca si semn timpuriu in BP, afecteaza aproximativ 90% din pacienti. in BP sunt frecvent afectate functiile executive, cum este planificarea si capacitatea de a lua decizii, memoria de lucru, limbajul, abilitatile vizuo-spatiale (in special perceptia si interpretarea informatiilor vizuale), timpul de reactie si atentia. insa, in stadiile timpurii ale BP, sunt cu predilectie afectate functiile executive. Impactul afectarii cognitive asupra functionalitatii zilnice a pacientului si asupra calitatii vietii sale este influentat de recunoasterea acestor modificari. Unele studii arata ca impactul negativ al deteriorarii cognitive a pacientului cu BP se extinde asupra persoanelor care asigura ingrijirea pacientului.Afectarea cognitiva poate fi prezenta inca din stadiile timpurii ale bolii Parkinson. Chiar si pacientii nou diagnosticati cu BP au fost descoperiti ca avand un declin cognitiv semnificativ.



La debut afectarea cognitiva este usoara, putand fi inaparenta clinic și din aceasta cauza, subevaluata. BP este o boala progresiva, evolutia presupunand si deteriorarea cognitiva progresiva.Tipurile de afectare cognitiva in BP sunt foarte heterogene. Legatura intre deficitul cognitiv caracteristic BP si dementa in BP nu este deplin cunoscuta, dar exista studii care arata ca anumite subtipuri de deteriorare cognitiva sunt asociate frecvent cu un risc mai mare pentru dezvoltarea dementei.


Tulburarile de memorie pot dezvolta dementa


Un alt subiect ce va fi dezbatut de catre neurologi este legat de tulburarile de memorie. Cele mai frecvente conditii patologice care afecteaza memoria sunt: boala Alzheimer, bolile vasculare cerebrale, bolile neurodegenerative traumatismele craniocerebrale.



“ Tulburarile de memorie nu sunt cauzate doar de leziuni care apar la nivelul creierului .Stresul si tensiunile au un impact negativ semnificativ asupra capacitatii indivizilor de a memora” a precizat prof.dr. Dafin Muresanu.


Ingrijirea la domiciliu a pacientilor cu tulburari cognitive

Apartinatorii unui pacient cu tulburari cognitive trebuie sa-i asigure acestuia securitatea spatiului in care locuiesc, precum si autonomia, pe cat posibil, a bolnavului. Prin pastrarea autonomiei pacientului se evita sentimentul de depreciere pe care il au adesea acesti bolnavi. De asemenea, este important ca in cazul persoanelor in varsta sa se creeze conditii prin care acestea sa ramana cat mai active (citit, plimbari, intalniri cu prietenii, participarea la servicii religioase etc).



Alte aspecte de care trebuie tinut cont in derularea vietii unui pacient cu tulburari cognitive si evident corectate de catre apartinatorii acestuia sunt vestimentatia, modalitatea de a se hrani si pana la gestionarea agresivitatii, in unele cazuri, ale pacientului. Acesta uita adesea cum sa se imbrace, de aceea poate sa apara in public imbracat intr-un mod inadecvat sau risca sa se arda cu alimentele prea fierbinti pentru ca isi pot pierde perceptia de cald sau rece sau sa aiba un comportament agresiv cauzat de faptul ca a pierdut contactul social si capacitatea de judecata. Ideile delirante si halucinatiile sunt frecvente in tulburarile cognitive. Pacientul poate sa vada sau sa auda lucruri care nu exista, cazuri in care linistea acestuia se poate restabili printr-o comunicare calma.



Persoanele cu tulburari cognitive au tendinta de a pleca si de a se rataci, iar cele cu dementa trebuie sa aiba asupra lor fie o copie dupa un document de identificare, datele de contact ale unei persoane din familie sau eventual un bilet in care este precizata afectiunea pacientului. in cazul pacientilor care manifesta agresivitate, aceasta fiind cauzata de pierderea contactului social si a capacitatii de judecata, nemaiputandu-si exprima sentimentele negative pentru ca nu mai poate intelege ce se intampla in jur, se recomanda atragerea atentiei pacientului asupra unor activitati sau obiecte care sa il calmeze si, in acelasi timp, sa se descopere cauza violentei.


Metode si perioade de recuperare


Recuperarea functiilor neurologice este un proces dinamic, multifactorial diferit de la un pacient la altul, facand imposibil de gasit o singura terapie ideala, perfecta, pentru toti pacientii. Mai exact, recuperarea se constituie intr-un un proces continuu, dinamic, care trebuie inceput in spital la indicatiile si sub supravegherea unei echipe multidisciplinare formata din medicini neurologi, asistente medicale, kinetoterapeuti, logopezi, psihologi, asistenti sociali.



Conceptul neuroreabilitarii precoce (early neurorehabilitation) dupa AVC ischemic presupune initierea procedurilor de recuperare in primele 30 de zile dupa acesta.Recuperarea initiata in intervalul 30-180 de zile este definita recuperare tardiva, iar cea initiata dupa 180 de zile este denumita recuperare cronica.



Perioada cheie a recuperarii este prima luna dupa debutul AVC si mai probabil primele 2-3 saptamani, daca se are in vedere secventialitatea proceselor spontane de recuperare. in aceasta perioada procesele de recuperare sunt la cote maxime, stimularea exogena atat medicamentoasa cat si fizica putand interactiona la maximum cu neuroplasticitatea endogena. Obiectivele principale ale reabilitarii precoce sunt reprezentate de preventia complicatiilor si reducerea gradului de dependenta al pacientului. Deficitul motor este cel mai frecvent simptom al AVC, cu un impact dramatic asupra desfasurarii activitatilor zilnice cotidiene (Activities of daily living, ADL).



“Au fost dezvoltate numeroase strategii de recuperare a deficitului motor, cele mai cunoscute fiind mobilizarea imediata, terapia fizica intensa precoce, terapia de constrangere a miscarii, terapia robotica asistata precum si stimularea farmacologica si nonfarmacologica” precizeaza prof.dr.Dafin Muresanu.

Acesta adauga faptul ca “imbunatatirea statusului functional dupa un AVC are la baza procesul de re-invatare. in timpul terapiei fizice pacientii sunt ghidati prin intermediul exercitiilor sa incerce sa isi recastige abilitatile pierdute. Recuperarea trebuie sa continue și in conditii domestice, la domiciliu pacientului, intensitatea și durata acesteia depinzand atat de statusul clinic al pacientului, cat si de conditiile familiale, deoarece ei au nevoie de ajutorul si supraveghere din partea celor apropiati”.


Date statistice



Anual, in intreaga lume, zece oameni din 100.000 sunt diagnosticati cu boala Parkinson, la nivel european fiind 1,2 milioane pacienti, iar in tara noastra sunt inregistrati peste 70.000 de pacienti care sufera de aceasta maladie. In ceea ce priveste boala Alzeihmer, in Romania exista peste 500.000 de pacienti care sufera de asazisa boala a uitarii, in timp ce anual, aproximativ 65.000 de romani sufera un accident vascular cerebral(AVC), iar la nivel mondial apar circa 1,7 milioane de cazuri noi. Raportat la numarul cazurilor cu traumatisme cranio-cerebrale (TBI), in Romania intalnim o crestere semnificativa cu o incidenta de 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, inregistrandu-se anual peste 60.000 de noi cazuri . Incidenta este peste media europeana care oscileaza intre 150-300 cazuri la 100.000 de locuitori. in Statele Unite se inregistreaza aproximativ de 1,6 milioane de cazuri de TBI, iar in Rusia, aceasta cifra este de 4 cazuri la 1.000 de locuitori.



Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii raporteaza peste 15 milioane de cazuri noi de AVC in lume. Conform raportului, dintre acesti pacienti, aproximativ 5 milioane decedeaza, iar alte 5 milioane raman cu diverse grade de dizabilitate permanenta.  In raportul publicat de Comisia Europeana este specificat locul Romaniei in primele trei tari europene in ceea ce priveste incidenta crescuta a bolilor cerebrovasculare, precum si mortalitatea de cauza cerebrovasculara.



Conformul acestui raport, In Romania, in anul 2010, rata mortalitatii secundara AVC a fost de 314,2 la 100000 de locuitori, fiind pe un dezamagitor loc trei, dupa Macedonia si Bulgaria. in ceea ce priveste mortalitatea de cauza cerebrovasculara la persoanele peste 65 ani, cifrele sunt si mai dramatice, aceasta fiind de 1276,5 la 100000 de locuitori. O problema existenta la nivel national, cu care se confrunta pacientii care au suferit un AVC este data de lipsa centrelor de recuperare neurologica. Potrivit unui studiu RES-Q al ESO (European Stroke Organisation), realizat in luna martie, in10 spitale din Romania au fost internati 1.052 de persoane care au suferit un AVC.



Dintre acestea, doar 5,4% au beneficiat de centre speciale de recuperare neurologica, 3,2% au fost plasate in aziluri de ingrijiri medicale, 3,6 % au fost redirectionate catre alte spitale, 14% au decedat, in timp ce 73,8% au fost trimise acasa, principala cauza fiind lipsa acuta a centrelor de neurorecuperare.


Despre Societatea pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplasticitatii (SSNN):


Societatea pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplasticitatii (SSNN) a fost infiintata in 2005 de catre un grup international de medici si cercetatori, la initiativa Prof. dr. Dafin F. Muresanu, de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu" din Cluj-Napoca, si a Prof. dr. Ovidiu Bajenaru de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti. SSNN este o organizatie stiintifica dedicata cercetarii fundamentale si clinice, crearea unui forum de discutii pentru a contribui la o mai buna intelegere a proceselor neurobioligice endogene si dezvoltarea unor strategii terapeutice farmacologice si non-farmacologice in domeniul neuroprotectiei si neuroregenerarii.

Sursa: Doctor.ro

Vizualizari: 83
Copyright Doctor.ro 2018 - Toate drepturile rezervate Doctor.ro